Am incercat sa te fac si pe tine vinovat, caci eu sunt destul de vinovata purtand povara iubirii noastre pretutindeni. Mai vinovata ca tine, ca lumea din juru-mi, sunt eu. Nici n-ai habar cum e sa te lupti cu sentimentul asta de culpa zilnic, cum e sa obosesti doar gandindu-te la o persoana, cat rau iti face absenta sau prezenta acelei perosane in aceleasi timp, in egala masura.
Simt ca ma lupt cu morile de vant, iar cu cat ma zbat mai mult cu atat ma adancesc mai tare . Nici nu stiu daca mai esti prezent, daca ma lupt cu tine sau amintirea ta. Te-ai schimbat, nu stiu daca as mai putea sa te iubesc asa cum esti acum, calm, rabdator, matur. Imi e mila de noua persoana pe care ai creeat-o, si la care am avut o contributie atat de mare, imi e atat de mila incat zilnic ma fac vinovata si as vrea sa fac ceva, sa te schimb la loc. Sa redevii cea mai minunata persoana. persoana de care m-am indragostit. Insa eu nu m-am schimbat, sunt la fel de egoista.. persoana minunata o vreau doar pentru mine, asa ca nu o sa neg ca-mi face o mica placere sa stiu ca daca eu nu te pot avea in intregime, in tot farmecul tau, cu toata iubirea ta profunda si caracterul aparte, nimeni nu te va avea, asa cum eu am facut-o candva.
As vrea sa-ti impartasesc multe, uneori toate slabiciunile mele ti le-as pune pe tava si te-as pune sa alegi, sa alegi tu dupa inima ta ce crezi ca doare mai tare. Eu deja am ales. Mai tare ca o inima franta, doare sa nu-ti poti aminti cum te simteai inainte.As fi vrut sa vorbesti cu mine, sa nu fi ales sa pleci.
-------------------

-----
In seara asta ma simt vulnerabila; nu mai visez la pantaloni gri, geci de piele si genti intr-o parte, nici macar la printul Harry.Jocurile nu ma mai incanta si cuvintele cu mai multe sensuri ma irita. Ce rost ar mai avea sa explic ce simt in incercarea de a descoperi ce sentiment ma incearca ? De parca eu n-as stii. stiu, stiu atat de bine, imi apare atat de clar in gand incat ma sperie.
Acum cand scriu, nu se mai aude nici un gand.Mintea-mi obosita de atata alergat, pe taramuri pe care n-ar fi trebuit niciodata sa calce, tace.Cuvintele curg iar eu le scriu mecanic.
Si parca-mi suna telefonul, stiu ca e el care-si cere scuze dupa cuvintele grele pe care le-a aruncat seara trecuta.Nu o sa-i raspund,o sa-l las sa se consume, sa-l manance nelinistea si sa-l acapareze remuscarile. Cele mai negre ganduri cad asupra lui, scuzele lui nu-mi pot readuce noaptea pierduta, nu-mi pot sterge din minte cuvintele lui taiaose.O sa-l fac sa se simta vinovat. Telefonul nici nu vreau sa-l vad, rost sa-i raspund n-are deloc, nu merita. Si-n plus cuvintele lui patetice nu-mi sunt de nici un ajutor, acum probabil e beat si nu m-as mira daca maine ar nega ca m-a sunat.
20 de zile. si se termina totul. zilele trec prea repede, ma adancesc undeva unde parfumul lui e prezent, nu stiu exact unde dar simt cum ma coplesesc sentimentele, tot ce vreau e sa fie-n preajma mea. Sa-i simt prezenta si ochii atintiti asupra mea.Sa-mi mangaie obrajii si sa ma sarute pe coltul gurii, sa-l murdaresc de ruj si sa-l sterg uitandu-ma in ochii lui. Sa stiu ca e acolo, placandu-ma, urandu-ma, distrandu-se, el stie ce face. Am ajuns intr-un punct in care nu-mi pasa, sunt atat de egoista si insetata incat il vreau oricum ar fi. Al meu. Imi face jocul, simt aceeasi placere in privirea lui, nu stiu daca e la fel de sincera ca a mea, dar am ajuns intr-un punct in care nu mai dau doi bani! Patetic.prea jalnic. Sunt vinovata si n-am de ce sa ma plang, totul ma coplesete si adesea vreau sa renunt, sa plece departe de mine si sa ma pierd de el.ma urasc pentru asta atunci cand il am in fata ochilor, nu pot sa inteleg cum mi-a trecut prin gand ca el sa fie departe de mine.
Aceeasi persoana, sentimente diferite. Il vreau aproape si departe de mine cu toata fiinta mea. nu ma inteleg si nu vreau sa ma inteleaga nimeni.
Cand ma gandesc la cat de transparenta sunt atunci cand vine vorba de el imi vine sa-mi smulg inima din piept.E atat de evident ca-l vreau incat ma sperii.
Imi pierd controlu adesea si ma trezesc vorbind despre el,urland in gura mare ca-l plac..iar apoi ma intreb cum de si-a dat seama...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu