vineri, 16 septembrie 2011

Do you want the truth or something beautiful?


"Există o legendă despre o pasăre care cântă o singură dată în viaţă, mai dulce decât orice altă vietate de pe faţa pământului. Din momentul în care-şi părăseşte cuibul, caută un copac cu spini şi nu-şi găseşte odihna până nu-l află. Apoi, cântând printre ramurile sălbatice, ea se aruncă singură în spinul cel mai lung şi mai ascuţit.
Şi, în extazul morţii, ea se înalţă deasupra propriei agonii, scoţând un tril mai dulce decât al privighetorii sau al ciocârliei. Un cântec al cărui preţ suprem este însăşi existenţa. Întreaga lume înmărmureşte ascultându-l şi Dumnezeu în Paradisul său zâmbeşte. Pentru că ceea ce este mai bun în viaţa noastră se obţine numai cu preţul unei dureri existenţiale… Ori cel puţin aşa spune legenda."





Poti veni acasa oricand vrei tu.Ma intorc imediat ce ai nevoie de mine.Dar puteam sa vad sacrificiul din spatele acestei promisiuni.




-taci. lasa-ma sa-mi adun gandurile.
-aha. cumva te ravasesc?
-...
-deci?
-da.ma ravasesti.




erau seri in care nu voiam sa adorm fara sa ma ia el in brate. ce copilareste ma purtam...acum..acum nu-mi spune, caci nu vreau sa stiu. asta-s eu intr-o oglinda. si reflexia zambeste si eu nu-mi dau seama. nu-mi spune ca-s nebuna ca vorbesc de mine in doi. caci eu spuneam ca 2 e mort. cand iti spun asa..cuvinte..invata sa alcatuiesti propozitii. eu-s ciudata si nebuna si fumatoare, dar tu nu stii nimic.



 biologia ne invata ca sentimentele sunt produse de creier. iubire, ura, n-are importanta. insa atunci cand totu-i absolut, simti acea mana de fier rece ce-ti strange inima si apoi ti-o sfarma in zeci de bucati sangerande. sub tinctura de timp, aceeasi mana le poate strange si lipi la loc cu zambete si-apoi mai roaga si fluturii s-o pazeasca. e putin straniu, nu? aceeasi mana independenta, sau poate guvernata de el, sa te dirijeze in felul acesta...straniu si ciudat, si eu m-am saturat. i-o legenda la arabi, sa ti se taie mana atunci cand te prind furand. numai ca eu m-am grabit si-am taiat mana aceea rece si metalica inainte sa mai si stranga cioburile. si macar de-o lasam sa plece, cu tot cu prada. atata sange..si pentru ce?!
 daca mai ai iubire, un suflet ce poate fi pierdut!
 iubirea nu intreaba ce planuri ti-ai facut,tampita.
 daca ti'ai pierdut increderea in acea dragoste, asta nu inseamna ca trebuie sa.ti pierzi increderea in iubire.








erau 5 stradute, iar acolo, la rascruce, era o fantana. era plina de monezi si o fetita se juca cu 3 degetele in apa si stropea in jur. era asa de usor de privit. venea incet un batran sprijinit de-o bicicleta subreda plina de rugina pe-o vopsea albastra spalacita.mi-era mila. 






nu eram decat noi si inca vreo 5 persoane in autobuz. desenam inconstient niste cerculete pe paharul mare de la Mc` plin de cola rece. se imbulzeau amintiri far` de regrete pe melodiile difuzate de magic fm si-un apus indraznet imi facea parul sa para roz. in gara n-am gasit decat un caine mic si jucaus si-o cafea amara. pustiu. un cuplu se despartea. toti asteptam un semn. mi-am aprins nonsalant o tigara si-n fumul ei zambeam ca o cunoscatoare la lacrimile ce-i inghetau in barbie, la despartirea de el, la disparitia trenului, la moartea unei iluzii, ce stia ca nu va trai mai mult decat apusul.





  o cladire mare, patratoasa, care nu-ti atragea atentia, daca nu o cautai special. era o casa ca cele din cartierul acela al Parisului, in care am petrecut putin timp. o cafenea decorata in culori calde, cu cafea aburinda mereu pe masuta mica,rotunda,cu vopseaua verde un pic sarita...era frumos atunci. caram sacose de panza si imi zdranganeau bratarile de pe mana stanga. una am primit-o intr-o cutiuta mov. m-ai adus aici cu un tren de noapte din cetatea mare a Italiei. iti marturisisem candva ca dorinta asta am avut-o mult timp. am cliseizat Parisul, si poate-s vinovata, dar numai noi stiam ca m-am indragostit de-un zambet de-al tau de langa Eiffel. 





zi-mi ca ma straduiesc prea mult si ca se cunoaste. zi-mi ca o sa pot. pupici de martie pentru toti. zi-mi ce vrei. mie nu-mi pasa si chiar nu-mi pasa. intelegi?

    ~Hexaclorciclohexan-HCH


















                hello future,goodbye now,im on my way to the past............












eu pe tocuri, tu descheiat  la primii 2 nasturi de la camasa..visam candva la asta pentru noi 2..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu