nu am nimic de scris. atat doar ca nu mai stiu ce simt. habar nu am ce se intampla cu mine si nu am nicio idee daca am prieteni. ciudat e ca nu m-ar deranja daca as fi singura pentru totdeauna. as gasi ceva de facut. probabil mi-as chinui chitara mai des..
am asteptat doua luni ca sa-mi las unghiile lungi si tocmai in ziua in care le-am facut rosii am simtit nevoia inexplicabila de a canta la chitara. evident ca ele au avut de suferit, insa mi-ar fi placut sa nu fi pierdut atat de mult timp cu aranjatul lor. cred ca am uitat cine sunt, ce-mi place..
probabil m-am pierdut in ochii lui albastri fara ca macar sa-mi dau seama si ceea ce e ironic e faptul ca urasc nuanta asta. majoritatea prietenilor mei au avut ochii albastri. poate ar trebui sa corectez cu au ochii albastri*, dar nu mai sunt prietenii mei... chiar, eu am prieteni?
copil naiv.. nu te deranjeaza ca nu ai prieteni, chiar tu ai spus asta. gandeste-te la facultate si la nimic altceva. rupe toate relatiile pe care le-ai creat pana acum. sustrage-te din orasul asta ca si cum nu ai facut niciodata parte din el. la urma urmei sustii mereu ca esti unica, nu? nu ai nevoie sa faci parte dintr-un grup, sa fii dintr-un anume oras sau sa ai anumite trasaturi. tu poti sa faci orice..
sau cel putin puteai sa faci orice.. doar ia o pauza de la tot si incearca sa dormi mai mult. totul o sa fie bine, asculta-ma doar. stii ca mereu am avut dreptate. odihneste-te, dar nu uita sa te trezesti..