aparent ar trebui sa distrugi ce te distruge pe tine,dar cum faci asta fara sa existe consecinte? iti spun eu. nu ai cum. daca as avea cum as face-o cu cea mai mare placere fiindca persoanele care ar trebui sa stie totul despre mine sunt fiintele care-mi taie aripile, care ma scuipa si care-mi lasa cicatrici mai adanci in suflet decat am avut vreodata pe piele.
in fiecare noapte stau si pun la cale un nou scenariu care se va derula doar in mintea mea. ma adancesc din ce in ce mai mult in mocirla si am renuntat sa strig dupa ajutor. ori ies eu de aici singura,ori opresc jocul asta meschin. am doua optiuni. sufera ei sau sufar eu si cred ca stim cine are orgoliul mai slab aici.
va pot distruge fara sa stau pe ganduri, insa in momentul de fata trebuie sa va folosesc ca sa ajung acolo unde vreau. dupa o sa dispar iar voi nici nu va veti mai aminti ca aveati doi copii. oricum intotdeauna a fost unul singur. degeaba incercati sa compensati prin lucruri materiale, degeaba imi impuneti anumite programe pe care nici macar voi nu sunteti capabili sa le respectati. degeaba imi spuneti mie ce e bine si ce e rau cand voi alegeti raul.
cand voi fi pe propriile picioare nu o sa ma comport ca voi niciodata. tuturor le-am vorbit cat de frumos am putut despre cine sunteti. mi-as fi dorit sa fiti asa cum v-am descris eu,dar in zadar...
imi pare rau ca sunt blocata cu voi si cu progenitura voastra. si-mi pare si mai rau de mine fiindca trebuie sa joc rolul copilului perfect insa intotdeauna gasiti ceva care sa nu va convina si cand incetez sa mai fac asta, ma prindeti in lanturi.
n-am nevoie de lanturi. sufletul imi e mult mai liber indiferent de ceea ce faceti voi.