- Si...spune-mi, cum te face ea sa te simti?
- Puţin drogat.
- Dar nu te doare nimic.
- Nu.
miros a sapun ieftin, ca cel din camerele de hotel. insa stiu ca sunt dulce, caci iar inchid ochii si iti vad fumul din privire. mereu sunt dulce cand ma gandesc la tine. stii ca urasc melcii? pentru ca mi-e frica sa nu-i calc, si nici nu-mi place dara care o lasa in urma lor. imi aminteam de toate fetele alea care plangeau. toti avem un "el" sau vreo "ea" mai speciala, asa ca poate inteleg. dar cand in sfarsit trece tot timpul ala mult si lung, si ajungi de partea cealalta a oceanului, razi. nu poti sa nu o faci. chiar ai fost si tu asa? parca nu-ti vine sa crezi.
sunt un fel de zombie. e amuzant, in mare parte. acum, n-am nici suferinte dupa iluzii de dragoste, nici proiecte la biologie, nici macar energizante si dormit 4 ore pe noapte. acum dorm mult si nu visez, beau numai apa plata cu lamaie, si mi-am inchis mintea tuturor iluziilor legate de acea micuta problema. sunt intr-un abis pe care nu-l gaseste nimeni si nu-l strabate nici macar o pulbere de lumina.
-mi-e rau.
-se vede.
-uite, am pete rosii pe maini.
-esti paranoica.
si uite cum se intampla mereu la fel... am spus ca m-am schimbat, am spus ca ma voi trezi alta si mi-am respectat promisiunea facuta cu mine...lacrimile astea nu-s reale.
ne uitam cu totii intr-o oglinda si mi-e frica ca o data ce-o sa o spargem, se va gasi careva s-o lipeasca si noi inca o sa ne mai vedem. nu stiu, uneori vreau sa fiu fata aia care plange din dragoste si pentru ea, ca asa am chef. sau sa dansez in ploaie, caci imi place mirosul ei. de fiecare data cand tu vei spune "da", eu voi spune "nu", si o sa ma bucur. si daca injuri la luna te ajuta cu ceva?
am pus capul pe mana dreapta de pe birou si am inchis ochii.melodia asta mereu ma facea sa ma simt..nu eu, oricum.
-a ce mirosi?
-a trandafiri.
-mmm.
-eu mereu miros a trandafiri.
am facut cartofi prajiti si i-am mancat direct din tigaie, dupa ce ne-am batut pe salata de varza. ne-am jucat cu pernele si l-am inghiontit pe sub plapuma. am ras cand am constientizat ca se ridicase sa puna al doilea episod din serialul "lacrimogen, la care numai fetele se uita". am avut dupa-amiaza asta impreuna si a fost asa cum imi aminteam de cand aveam 3 ani si ma cara peste tot in brate, inventand jocuri stupide intre masinute si papusi, numai sa fiu eu fericita. nu vreau sa pierd vremurile alea. eram asa copii...
pe mine nu m-a protejat nimeni. nu a fost nimeni care sa-mi construiasca o lume intr-un glob de cristal. m-au aruncat cu totii in groapa cu leii infometati si s-au mai si mirat dupa c-am supravietuit.
Before I see red, lets stop.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu