Mă întreb mereu dacă mai simt....și poate nu ar trebui să fac asta, poate ar trebui să las totul să treacă de la sine și să nu mai încerc să caut ceva în mine ce nu există. Dar dacă nu o fac eu, atunci cine să-mi spună când simt, ce simt și pentru cine??...am impresia că stagnez, că tot ce fac nu conduce la niciun rezultat. Da, în ciuda faptului că nu mai sunt de mult conștientă de timpul pe care îl petrec, de momentele ce le am, de chipurile pe care le am aproape pentru că timpul trece atât de repede și uit, le uit și mă uit și pe mine și am impresia că stau pe loc, că sunt închisă în mine, că nu fac nimic nici pentru mine și nici pentru cei la care țin cu adevărat, că nu reușesc să îmi exprim cu adevărat ceea ce simt și gândesc și în tot acest timp continui să cred n-am fost eu cea care a trăit totul, că eu mi-am oprit existența într-un oarecare punct pe care nu-l știu și de acolo a început altcineva să trăiască....oare am fost chiar eu??
Am găsit azi în mine ceva...mă face să mă simt iarăși ca înainte, mă face să plâng după atâta timp și mă face să simt mult.Aveam nevoie de asta, aveam nevoie de un moment în care să mă aflu față în față cu mine și să mă judec.N-am mai făcut de mult timp asta,recunosc, și n-am mai plâns de mult timp...mi-era dor,să mă descarc, să-mi amintesc, să simt din nou.A putut să facă asta un cântec, niște versuri vechi și sunete care m-au adus din nou la ceea ce eram.Mă întreb oare ceilați știu??știu că eu nu sunt de fapt așa cum arăt, sau că ceea ce arăt nu e totul din mine, nu e nici măcar puțin?oare știu că muzica pe care o ascult uneori nu-mi provoacă niciun sentiment și cuvintele pe care uneori le spun nu mai știu dacă acum le cred?? Oare își dau seama că sunt mai mult decât un chip obișnuit, niște sunete în care te poți pierde, hainele pe care le port, tăcerea și mirosul de copil?.. oare mă știu??
..și mă tot întreb în tot acest timp chiar am fost eu??
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu