Viața te fură

Te trezești și începi o nouă zi..pe cea trecută ai uitat-o deja în noapte, te-ai confruntat poate cu visele tale, adormite, obosite și ele de prea multe încercări, sau cu nimicul pe care-l vezi în întunericul ploeapelor și care, de la o vreme ți-a devenit cunoscut. Începi să-ți reproșezi că vrei mult, că visezi din ce în ce mai puțin, că toată nebunia asta ce se deruleză în fața ochilor tăi te face să te uiți de tine, te depătrtează de ceea ce cauți și vrei să afli în tine, te seacă de puteri și te minte că ți-e bine așa..îți reproșezi fapul că ai uitat ieri să zâmbești, că nu ești capabilă să mai simți, că nu ți-ai spus rugăciunea, că nu atingi și influențezi cu nimic oamenii pe care îi provoci să se uite în ochii tăi și să vadă....tu vezi?? nu te sperie senzația că nu mai gândești??
Te trezești și începi să trăiești cumva tot ce ți-e dat, îți pui sufletul în cana de ceai, îl savurezi și-ți faci planuri cum azi o să fii cine ești, te hotărăști să nu-ți pui machiajul, lasă, să se vadă toate câte ai ascuns, să îți simtă cineva mirosul de aprilie din părul tău și să simtă cum îți croșetezi tu lumea, cu ce vise, cu ce gânduri și cu ce sunete pui o clipă lângă alta și faci o amintire...Găsești oameni, chipuri străine care trec pe lângă tine și nu văd nimic, fețe familiare pe care le cunoști vag, puțin, cât durează un salut prietenesc spus în grabă, și-apoi dai de oameni pe care îi porți în suflet, ai de la ei cât de puțin, o parte din viață, un moment, un sentiment...tu mai simți ??

Trăiești atâtea într-o singură zi, naști în tine amintiri noi, găsești emoții în oameni care îți zâmbesc, te cauți într-un moment de tăcere când îți amintești gustul de ciocolată de pe buzele lui, te pierzi, îți reproșezi în treacăt că nu ești capabilă să faci pe cineva să simtă mult, îți admiri indiferența pentru care ai luptat și pe care acum n-o mai vrei, te îngâni, îți vorbești multe, dar nu le crezi...tu, tu oare mă crezi??

....si-apoi, ajungi la sfărșitul zilei să fii iarăși singură cu tine, să te cerți că nu ai fost tu, că n-ai simțit atunci când i-ai zâmbit străinului, că ai rostit cuvinte în care nu mai știi dacă crezi, și-ajungi în fața unei foi de calculator și nu poți să găsești cuvinte care s-arate felul în care simți...lungul zilei viața te fură și te rupe de tine...

Simți enorm, visezi enorm, dar arăți atât de puțin...