*my new years resolution is letting go.

As vrea pentru o clipa doar sa nu-mi mai pese atat.  sa le dau dracu de amintiri si de tot si sa fiu goala. seaca. insensibila. m-au obosit toti acei oameni carora le-am dat o bucatica din inima mea fara sa cer nimic in schimb,  sperand doar ca n-o sa uite. doar atat.. dar la dracu. se poarta cu tine ca si cand n-ai exista, ca apoi dintr-o data sa vina zambind ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, dandu-ti lumea peste cap. apoi pleaca.  lumea nu e asa cum mi-am imaginat-o. viata nu e asa.  am considerat mereu ca uitarea nu-i o solutie. de ce sa arunci toate acele sentimente frumoase doar pentru faptul ca acum nu-ti mai sunt de folos ? am incercat sa le pastrez intacte intr-un coltisor umbrit din inima mea si sa le duc mereu cu mine. sa le scot din cutiuta mea cu amintiri in vremuri grele, si sa zambesc copilareste.  dar oamenii nu sunt asa. cel putin majoritatea. am incercat sa ajut, dar oamenii au interpretat gresit, si-am dat-o in bara de fiecare data...oamenii sunt al naibii de nerecunoscatori si egoisti cateodata.  si-mi vine sa ma fac mica, atat de mica incat sa dispar.  ma ustura obrajii si tot ce vreau e sa-mi cufund capul in perna si sa tip. sa tip cat pot de tare. oricum nimeni n-o sa auda. azi nu mai vreau sa ascult melodii triste. azi nu mai vreau sa-mi plang de mila. azi nu mai vreau sa-mi pese. azi nu mai vreau sa scriu aceleasi nimicuri, pe care totusi le scriu si nu stiu de ce. simt nevoia sa scriu dintr-o data, sa ma descarc, deschid pagina de internet si incep sa scriu, fara sa am nimic clar in minte. dar scriu.  m-am plictisit de mine, si tot ce vad in jur sunt oameni tristi. azi vreau sa fiu fara ganduri, fara amintiri, fara cacaturi dastea. sa stau toata ziua in pat c-o carte in mana si niste chipsuri,  si sa lenevesc.   mi-e dor de mirosul ploii si de parfumul serilor de vara. cui nu-i e dor ?  mi-e dor de rochita albastra cu dungi si fundita rosie, de marinar. si de ochii tai cuminti ce acum nu-mi mai spun nimic. mi-e dor sa iubesc, dar poate ca e mai bine asa. fara iubiri si complicatii dastea, si la dracu ! o sa las toate amintirile vechi, toate iubirile pierdute,  toate prieteniile pierdute si toate vechile proaste obiceiuri. n-am sa ma mai complac in acelasi cerc vicios. ii las pe toti in urma fara regrete, zambind pe bune si uitandu-ma drept inainte. poate ca spun cuvinte prea mari dar simt ca drumul meu se schimba. simt cum trec toate si cum se incheie aceasta perioada.  a durut un pic, dar n-o regret. am de gand sa economisesc bani, sa slabesc, sa-mi cumpar haine, sa ies, sa calatoresc, sa iau bacul, sa ma distrez. sa aflu ce vreau sa fac cu viata mea, si intr-un final sa gasesc iubirea.  * incaperea se invartea cu ea. oamenii ii pareau din ce in ce mai veseli, cu rasetele lor zgomotoase, cu fumul inabusitor, cu muzica prea tare. se invartea totul cu ea si radea fara sa stie de ce. radea tare ca oamenii din local, radea cu ei o data, fara sa se poata opri. radea parca de ciuda, de ciuda fata de viata. inima ii batea din ce in ce mai tare gata sa-i iasa din piept. i se parea totul ca intr-un vis, departe de ea. pamantul ii fugea de sub picioare. chelnerul ii zambea cu gura lui prea mare si ochi neexpresivi. parca durerea din piept ii disparusera dintr-o data, sau cel putin n-o mai simtea atat de intensa. totul i se parea o joaca, o mascarada, si radea ironic, aproape ca se ineca. totul i se parea acum mai simplu. mult mai simplu. * i’d like to note that i’ve never felt so alone. as avea nevoie doar de-o imbratisare.