o sa scriu despre tine azi, fiindca cu fiecare gura de aer pe care o luam, simteam cum cutia toracica imi va ceda, cu fiecare muscatura pe care incercam sa o mestec dintii ma dureau. cred ca mi-ai rupt degetul mic de la mana dreapta. ceea ce e hilar e tocmai ca toate promisiunile pe care ni le-am facut unul altuia au fost realizate cu ajutorul lui. picioarele mele despre care aveai numai cuvinte de lauda sunt pline de vanatai. genunchiul drept arata ca cerul intunecat, dar nu are stele. nu se zareste nicio lumina nicaieri. pe mana stanga am urmele dintilor tai din momentul in care am incercat sa-ti iau telefonul si sa-l sun pe tata. dar ceea ce ma doare cel mai tare este sufletul.
ai reprezentat cea mai importanta persoana pentru mine. iti stiam fiecare gest. iti iubeam cu patima fiecare bucatica a trupului. si tocmai ceea ce indrageam cel mai mult la tine s-a transformat in unealta de tortura. mainile tale gata oricand sa ma cuprinda mi-au spulberat trupul si odata cu el si stima de sine. mai stii cand ne intorceam impreuna de la pregatire si am vazut o femeie de 24 de ani care-si lovea cainele cu picioarele doar fiindca nu voia sa mearga? m-ai strans de mana, mi-a spus ca asa sunt unii oameni si ca eu nu ii pot schimba. nu mi-a trecut prin minte ca vorbeai despre tine.
te-am iubit mai mult decat am iubit pe cineva fiindca imi erai atat de asemanator. m-am inselat, nu-i asa? eu nu as putea sa distrug o persoana care tine la mine. mama ta mi-a spus ca ii e mila de mine. pana la urma a patit si ea acelasi lucru, nu? de asta te-ai enervat atat de tare? de asta ti-ai dat tricoul jos cand te-am intrebat daca tatal tau a batut-o pe mama ta vreodata si m-ai lovit cu atata ura, nu? hei, nu te incrunta acum. stii ca nu-mi place fiindca faci riduri. calmeaza-te.
am peste tot poze cu tine si fiecare lucru imi aminteste de o fiinta fara scrupule. de ce oare te-am lasat sa mergi cu mine la banchet? de ce oare nu am plecat atunci cand ai venit la mine la usa plangand? de ce oare de prima oara cand m-ai ignorat nu te-am facut sa-ti para rau? o sa razi acum si-o sa-ti spui ca nu am eu atata putere. da, acum nu mai am.
regret. imi pare rau pentru ultimele 8 luni petrecute alaturi de tine. urasc fiecare moment acordat tie si fiecare geamat pe care doar tu l-ai auzit. nu ar fi trebuit sa merg cu tine la mare. ai murdarit-o de atata sange... dar stii ce nu inteleg? nu te urasc. indiferent ce ai face cu ambalajul asta al meu de carne, nu vei putea ajunge la mintea mea. si stii ceva? nu conteaza cat de tare ma lovesti pentru ca tot o sa zic ceea ce te deranjeaza. tot o sa-ti strig tie in fata, tu o sa te enervezi si-o sa dai. dispui doar de rasete ironice, sarcasm si forta bruta.
nu o sa-ti zic ca nu va mai tine nimeni la tine asa cum am tinut eu pentru ca acum e de prisos. nu ai stiut sa apreciezi ceea ce ai. cred cu tarie in karma si stiu ca la un moment dat in viata ta o sa dai peste cineva nu atat de dornic sa uite ca mine. nu te-am iertat. nu te-as putea ierta vreodata. pot doar sa uit de existenta ta. dar aminteste-ti, dragule, aminteste-ti cand ti se intampla ceva rau e din cauza actiunilor tale. si daca eu voi fi prin preajma, te voi privi cu acelasi zambet ironic pe care l-ai afisat cand tatal meu a venit sa te intrebe de ce ai dat in mine. sa nu te enervezi.
mi-ai rupt sufletul si odata cu el si trupul. stiai ca-s fragila. ai profitat de asta. nu-i nimic. candva, doar aminteste-ti, dragule, la un moment dat in viata ta o sa suferi mult mai mult decat o fac eu acum si in comparatie cu mine, care raman fara aer pentru cateva secunde din cauza ta, la tine vor dura minute intregi. dar nu-i important. poti sa-ti tii respiratia, nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu