Un alt sfarsit.

        Deci era stabilit. Clara se despartise definitiv de Stefan , dupa doi ani petrecuti impreuna. E drept ca a suferit enorm dupa el , dar nu avea ce sa mai faca.. trebuia sa se obisnuiasca cu ideea asta. Si a incercat. S-a decis ca trebuie sa iubeasca pe altcineva ,pe cineva din oras cu ea. 

        Nu a fost greu sa gaseasca un tip deoarece , ca sa fiu sincera , aceasta fata era mai mult decat frumoasa , sau cel putin asa i se spunea. Niciodata nu s-a considerat frumoasa decat atunci cand purta fusta aceea de piele si dresuri cu patratele. De ceva timp , un coleg de clasa o placea. Stia asta din gesturile subtile pe care i le facea.Mereu gasea o scuza sa se apropie de ea , sa o atinga din greseala , sa se joace cu mana ei. Era un tip brunet , cu ochii verzi. Avea si un nume. Il cheama Vlad. Clara stia ca el nu are prietena asa ca s-a decis sa ii acorde o sansa. S-a decis sa-i raspunda la avansuri. A inceput si ea sa se apropie de el. Erau aproape mereu impreuna si chestia asta o bucura . Avea cu cine sa rada , sa uite de Stefan. 

        Intr-o zi , mai exact pe 19 decembrie , Clara a asistat la o "cearta" intre doua fete care incercau sa-i atraga atentia lui Vlad.

        -El e al meu! striga una dintre fete.

        -Ba e al meu! spunea Simona.

        Clara enervata de aceste doua afirmatii le-a spus :

        -Fetelor , Vlad mereu a fost al meu. A pus accentul pe fiecare cuvintel astfel incat sa fie sigura ca cele doua au inteles exact ceea ce vroia sa spuna.

        Cearta s-a oprit aici... Fata a carui nume nu il stiu s-a simtit si a plecat , insa Simona a trecut pe langa Clara si i-a soptit: 

        -E al tau.

        Aceasta afirmatie a uimit-o. Insa s-a gandit ca poate acum era randul ei sa fie fericita, randul ei sa fie iubita.Lucrul asta a inveselit-o iar chestia asta s-a vazut toata ziua deoarece nu s-a mai oprit din zambit.

        Apoi a venit ziua de 20 decembrie. La inceput a parut o zi superba. Toate mergeau exact asa cum ar fi trebuit sa mearga. Intr-o pauza dintre doua ore Vlad a inceput sa cante ceva la chitara. Clara statea in dreapta lui. Din spate s-a apropiat Simona si l-a sarutat pe obraz , sau cel putin asa a crezut Clara. Andrei , colegul ei de banca s-a apropiat de aceasta dupa terminarea melodiei si a intrebat-o curios:

        -Simona si Vlad sunt impreuna?

        -Habar nu am. i-a raspuns indiferenta Clara.

        -Dar.. tocmai s-au sarutat. Ai vazut asta , nu?

         -Nu cred ca a fost un sarut. Poate un pipic in coltul gurii. [spera din tot sufletul sa fie asa cum i se paruse ei.]

        Inca doua ore de curs au trecut.Clara nu s-a putut concentra asupra niciuneia. O framanta gandul ca , tipul pe care il placea era impreuna cu colega lui de banca. Intr-o alta pauza Clara a decis ca trebuie sa vorbeasca cu Vlad.

        -Si ce ai mai invatat sa canti la chitara?

        Nici macar nu terminase de adresat aceasta intrebare ca Andrei a venit si i-a spus :

        -Clara , stii ca Vlad nu mai e al tau?

        -Adica? intrebase Clara uimita.

        -Pai el e cu Simona.

        Pentru o secunda nu ii veni sa creada. I se paru ca ceea ce tocmai auzise e desprins dintr-un film SF. Cand s-a uitat laVlad a descoperit ca acesta isi intoarse capul in alta parte , isi puse mana la gura pentru ca ea sa nu-i poate descifra reactia si se inrosise.

        Dar cum sa nu iti dai seama ce gandeste o persoana pe care o cunosti de 8 ani? Era adevarat. Tot ce ii spusese Andrei era adevarat. Acum ambii baieti se uitau la ea . Ei erau cei care asteptau o reactie din partea ei, dar tot ce a putut Clara sa faca a fost sa ramana atintita cu privirea asupra lui Vlad. A stat asa doua minute apoi s-a ridicat si a plecat.

        S-a dus in baia fetelor si s-a uitat in oglinda. Era mai frumoasa ca oricand. Oare el nu a observat asta? El nu a obsercat schimbarile care au avut loc asupra ei?Probabil ca nu.. Uitandu-se in oglinda isi spusese ca e de-a dreptul patetica deoarece a crezut ca i-a venit si ei randul sa fie fericita. O lacrima isi facea loc pe obrazul rozaliu al fetei , apoi inca una si tot asa. A zambit trist. Acum tot ce vroia sa faca era sa-l sune pe Stefan ca el sa o linisteasca. Sa ii spuna ca el o sa fie mereu acolo pentru ea. Acum avea nevoie de el. Macar cu atat ii era dator dupa ce o inselase. Dar nu l-a sunat. Orgoliul a fost mai puternic de aceasta data, se pare.

        A plans cat de tare a putut ca sa fie sigura ca a doua oara nu o va mai face. Si-a sters ochii umezi. S-a machiat si a iesit din baie zambind fals. 

*Acum inima ei era din gheata.Nu mai schita decat gesturi fara sentimente.